Cursuri de educatie parentala online
Am citit azi pe Mamica.Org cate ceva despre ( conceptul ) modelul parental modern, asa ca am zis sa analizez si eu putin partea psihologica a problemei, dar si partea sociala, mai ales ca putem lega un pic subictul si de povestea sotilor Bodnariu din Norvegia. Mai multe detalii gasiti pe site-ul mamicilor si al copiilor, asa ca eu am sa ma leg putin de partea cu problemele parintilor care accepta ca ei au fost pedepsiti si azi le sunt recunoscatori parintilor.
Cursuri de educatie parentala online – cartile scrise de Alfie Kohn in limba romana
Daca este sa-l credem pe Alfie Kohn, parintii care spun ca ei au fost pedepsiti de parinti si ca nu au nimic de reprosat modelului de educatie primit, au probleme emotionale. Pe de alta parte tot el ne pune ca daca pedepsim copilul acesta nu se va simti iubit neconditionat si va fi afecat. Pai exact opusul se intampla cu acei parinti care au mai primit din cand in cand cate o palma la fund. Evident ca bataia nu este nici rupta din Rai, dar nici nu este o metoda de a educa copilul. In opinia mea, Sfantul Neculai din cui este doar “legislatia” care se aplica atunci cand “calci pe bec”.
Mai pe scurt, frica ca vei fi pedepsit – dar nu acea frica patologica, ci exact cea care te tine in viata, frica de a nu te ineca daca nu stii sa inoti, de a te arde daca bagi mana in foc, etc. este cea care poate ajuta copilul si il poate pregati pentru viata. Unde as insista eu in educatia in car eintervine si pedeapsa? Asupra scopului, care trebuie inteles de copil. Nu zic ca este neaparat exemplul cel mai bun, dar eu i-as spune copilului: mama si tata te iubesc, dar exista o regula – ai gresit, ceva trebuie sa se intample. Tu, ce crezi ca ar trebui sa patesti ca sa fie ok, adica sa primesti pedeapsa, dar ea sa fie justa? Lasa copilul sa participe la pedeapsa, sa o insuseasca si sa fie exact ceea ce trebuie: ai gresit, ceva se va intampla, exact ca si in viata reala a celor maturi.
Parerea mea este ca daca copilul este pedepsit in limitele normalului, este iertat de multe ori, dar nu in permanenta, daca pricepe unde a gresit si nu mai repeta greseala, atunci este totul ok. Altfel nici pedeapsa si nici lasatul nepedepsit nu vor da niciodata rezultate. Insist si la final, nu este vorba de frica patologica, impactul emotional al pedepselor trebuie sa fie minim, iar aici nu ma refer atat la plans, ci la reactia copilului la pedeapsa. Daca el nu considera ca a fost pedepsit pe drept, degeaba o mai aplici! Iar dragoseta pentru copilul tau nu poate fi neconditionata, dar limitele nu sunt legate de ascultat, de note sau mai stiu eu ce. Pentru a pierde dragostea fata de propriul copil trebuie sa fie ceva grav, iar asta nu trebuie sa stie cel mic, el trebuie sa fie convins ca este iubit, indiferent de situatie, nu trebuie sa lege dragostea parinteasca de pedepsele primite. Daca va iese asta, inseamna ca ati reusit sa va educati bine si corect copilul, cel putin asa cred eu.